Dacă ești  un mic Grinch și încă n-ai găsit spiritul Crăciunului într-o sticlă de cola sau într-un clișeu publicitar, mai ai o șansă printre statuile de la Universitate. Cu siguranță Ion Heliade Rădulescu, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret nu te vor ajuta să intri în atmosfera de sărbători, însă manifestarea consumistă care-i împrejmuiește s-ar putea să  trezească în tine câteva simțuri.

Cică Iarmarocul oficial de Crăciun al Bucureștiului nu se compară cu iarmaroacele din marile capitale europene. Nici nu e cazul, zic. Avem și noi finețurile noastre.  Potrivit unui studiu realizat de ING, în care probabil n-au fost incluse familiile sărace din nordul Moldovei, românii cheltuie în medie  110 euro pentru festivitățile de Crăciun. Asta înseamnă 32% din venitul mediu net, adică mult mai mult decât cetățenii din țările mai dezvoltate decât România. Uite-așa, să moară de ciudă austriecii, olandezii, belgienii, francezii, nemții și luxemburghezii, că odată-n an e Crăciunul și românul nu vrea să i se umfle o țâță din pricina poftelor nevinovate.

Am fost și eu la iarmaroc să văd ce bunuri și bunătăți la suprapreț mai vând negustorii adunați din toată țara. Nu, nu-i  condamn pe comercianți pentru scoruri. Probabil chiriile pentru spațiile comerciale din cadrul târgului concurează cu cele ale magazinelor din penitenciare, căci altfel nu-mi explic de ce o poală-n brâu e 7 lei.

Iată-mă  aici, lângă Spiru Haret de marmură. Dacă fac un sondaj de opinie și întreb câțiva indivizi cine-i Spiru ăsta, s-ar putea ca majoritatea să-mi spună că e o fabrică de diplome sau că a fost un tip căruia îi plăceau cârnații. Nu te gândi la prostii, doar știi că omu` a fost hetero și s-a însurat cu o minoră. La picioarele lui Spiru e o cârnățărie, adică o gheretă din care se vând cârnați. Poți să-i servești  cu o bere fiartă sau cu un vin fiert. Nu trebuie să iei acum o decizie. Puțin mai în față, lângă Rădulescu, e o altă cârnățărie. Dacă îți iei ochii de la miile de beculețe care împodobesc arcada iarmarocului, n-ai cum s-o ratezi. Și ce-i cu atâtea luminițe? Domnul Oprescu e bolnav, cine face cinste cu factura la energie electrică?

Nu pot să nu apreciez  multiculturalitatea acestui târg. Sunt cozi la kürtős kalacs, la jumări, cârnați și sarmale, la bucate maramureșene și la porumb fiert. Lumea mai mănâncă nachos, churros, baclavale, fish&chips, castane coapte, specialități siciliene wannabe și o mulțime de produse vrac pe care poate tuși oricine, după bunul plac. Legat de haleală găsești cam tot ce oferă un bâlci ordinar de la țară. Pentru o experiență autentică lipsesc chiar și normele minime de igienă.

Sunt și câțiva meșteșugari. Pe vreo doi i-am zărit  în timp ce prestau live în sticlă, respectiv lemn. Pe la căsuțele negustorilor am mai găsit ouă împodobite cu mărgele (n-am băut alcool, pe cuvânt!), ii, haine tradiționale rome, produse din ceramică, nelipsitul magiun de Topoloveni, icoane, zacuște, produse apicole, turtă dulce, genți din piele, magneți, șosete din lână, păpuși croșetate, cosmetice naturale, kitschuri, chinezării și alte chestii mai mult sau mai puțin handmade. Ahh! Că tot veni vorba despre mâini! Dacă ai de gând să-ți pierzi vremea la târg, seara, ai grijă la buzunare. E destul de aglomerat. Și încearcă să inspiri cât mai puțin. Ai șanse să te alegi cu o viroză. Un băiat care fierbe porumb a pățit-o, săracul! E plin de muci! Văd că își tot suflă nasul lângă oala aburindă și fără capac.

Vrei să-i strici dinții unui prieten sau să-i faci un cadou iubitei? Găsești la târg unelte…de ciocolată, desigur. Sau poate ai valoarea mare și îți permiți o blană. Sau nu-ți permiți nimic. Sau urăști consumismul și preferi să schimbi o vorbă cu Moș Crăciun. Apropo, vezi că moșneagul e tot un consumist. Gândește-te ce cheltuială implică cadourile pentru copiii de pe toată planeta! Ah și vezi că ăștia mici nu mai vor ursuleți și pistoale cu bile care le pot scoate ochii. Vor telefoane mobile, tablete și alte gadgeturi care să le distrugă viața socială. Grăbește-te dacă vrei discuția aia cu Moșu`, deoarece omul are program scurt, la casa lui de la iarmaroc. Îți dai seama în câte locuri mai lucrează în perioada asta. Eu nu l-am prins. Erau pe acolo niște spiriduși, dar nu mi-au plăcut fețele lor.

Cel mai drăguț aspect al târgului e că are în desfășurare și o campanie umanitară intitulată „Dăruieşte, fii mai bun! Şi tu poţi fi Moş Crăciun!…”. Nu e promovată prea bine, doar e pomenită pe site. Donez, donez, dar unde și cui?

În serile de weekend sunt în program concerte și spectacole extraordinare. I-ai pierdut pe Fuego și Brenciu, îmi pare rău. Dacă ții la frig și ești rezistent la mirosul de mâncare, fii pe fază, că urmează să cânte niște oameni mișto.

Da, da, sunt o ipocrită. Vreau să merg la târg doar pentru vreo câteva trupe. Dar pe bune, mă doare sufletul să dau o căruță de bani pe niște lucruri de care nu am nevoie, lucruri care sunt făcute pentru profit, nu pentru a-mi bucura mie viața. Susțin produsele autohtone, chiar mi-s dragi, dar nu suport să fiu jecmănită. Târgul ăsta putea să fie o un eveniment frumos. Aici e doar spiritul banului, nu și al Crăciunului. Și spiritul ăsta al Crăciunului, nu constă în niște lucruri pe care le putem cumpăra de la tarabe, ci în lucrurile alea care uneori amorțesc în noi.

Sursă foto: screenrelish.com